ZVONÍ, zvonesc, vb. IV. 1. Refl. impers. A se răspândi un zvon, a circula vestea; a se scorni. 2. Tranz. A face să sune, să răsune (ceva). ♦ Intranz. (Despre ape, vânt) A susura, a murmura. – Din zvon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de spall | Semnalează o greșeală | Permalink

A ZVONÍ ~ésc 1. tranz. (obiecte de metal, de sticlă) A face să răsune. 2. intranz. (despre fenomene naturale) A produce un zgomot lin, continuu și plăcut; a susura; a murmura; a fremăta; a șopti. /Din zvon
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ZVONÍ pers.3 se ~éște intranz. (despre știri, vorbe) A se răspândi sub formă de zvon. /Din zvon
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZVONÍ, zvonesc, vb. IV. 1. Refl. impers. (Despre vești, știri, vorbe) A se răspândi, a se comunica; a se scorni. 2. Tranz. A face să sune, să răsune (ceva). ♦ Intranz. (Despre ape) A susura, a murmura. – Din zvon.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zvoní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zvonésc, imperf. 3 sg. zvoneá; conj. prez. 3 să zvoneáscă
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZVONÍ vb. v. afirma.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZVONÍ vb. v. bate, clipoci, dăngăni, murmura, suna, susura, șopoti, șopti, șușoti.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zvoní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zvonésc, imperf. 3 sg. zvoneá; conj. prez. 3 sg. și pl. zvoneáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink