ZVÂNTURÁTIC, -Ă, zvânturatici, -ce, adj. Zvânturat. [Var.: zvânturátec, -ă adj.] – Zvântura + suf. -atic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ZVÂNTURÁTIC ~că (~ci, ~ce) v. ZVÂNTURAT. /a se zvântura + suf. ~ic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZVÂNTURÁTIC, -Ă, zvânturatici, -ce, adj. Zvânturat. [Var.: zvânturátec, -ă adj.] – Din zvântura + suf. -atic.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zvânturátic (fam.) adj. m., pl. zvânturátici; f. zvânturátică, pl. zvânturátice
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZVÂNTURÁTIC adj. 1. v. neserios. 2. v. zburdalnic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZVÂNTURÁTIC adj. v. aventuros.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zvânturátic adj. m., pl. zvânturátici; f. sg. zvânturátică, pl. zvânturátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink