8 definiții pentru «zevzec»   declinări

ZEVZÉC, -EÁCĂ, zevzeci, -ce, adj. (Adesea substantivat) Prost, nătărău, găgăuță, neghiob; smintit. – Din tc. zevzek.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEVZÉC ~eácă (~éci, ~éce) și substantival rar Care vădește lipsă de inteligență; tont; nătărău; năuc; netot. /<turc. zevzek
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEVZÉC, -EÁCĂ, zevzeci, -ce, adj. (Adesea substantivat) Prost, nătărău, găgăuță, neghiob. – Tc. zevzek.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zevzéc adj. m., pl. zevzéci; f. zevzeácă, pl. zevzéce
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEVZÉC adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Zevzec ≠ deștept
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zevzéc (-ci), s. m. – Nătărău, găgăuță, neghiob. – Mr. zefche. Tc. zevzek (Șeineanu, 389; Ronzevalle 98), cf. ngr. ζεῦϰι, alb. zefk, bg. zevzek.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

zevzéc adj. m., pl. zevzéci; f. sg. zevzeácă, pl. zevzéce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink