ZELÓT, -Ă, zelóți, -te, adj., s.m. și s.f. 1. (Adept) Al zelotismului; fanatic religios; zelator. 2. Șef al unui grup, în anumite confrerii sau asociații religioase. (din fr. zélote)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Simon Zilotul (Zelotul), sfânt, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, numit și Canaaneul, originar din Galileea. După tradiție, el a predicat în Egipt și în Mauritania și a murit pe cruce la Snanir, în Persia. Bis. îl prăznuiește la 10 mai.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Zelotul v. Simon Zilotul (Zelotul).
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
zelóți (ziloți) s. m. pl. Membri ai unei grupări de farisei riguroși și bigoți, apărători ai teocrației și adversari ai dominației romane. Au fost principalii animatori ai răscoalei din anul 66 d. Hr., care a dus la războiul cu romanii și la dărâmarea Ierusalimului în anul 70 d. Hr. – Din fr. zélote.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink