ZEÍȚĂ, zeițe, s. f. Divinitate păgână feminină. ♦ Epitet dat femeii adorate. – Zeu + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEÍȚĂ zeíțe f. 1) Divinitate la păgâni; zeitate. 2) fig. fam. Femeie înzestrată cu însușiri fizice și morale excepționale. 3) fig. Femeie foarte frumoasă. /zeu + suf. ĩță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEÍȚĂ, zeíțe, s.f. 2. (Fig., fam.) Femeie înzestrată cu însușiri fizice și morale excepționale. 3. (Fig.) Femeie foarte frumoasă.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEÍȚĂ, zeițe, s. f. Divinitate păgână feminină. – Din zeu + suf. -iță.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zeíță s. (., g.-d. art. zeíței; pl. zeíțe
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEÍȚĂ s. (BIS.) (înv.) dumnezeie, dumnezeoaică, zeie, zână. (~ frumuseții, Afrodita.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zeíță s. f., g.-d. art. zeíței; pl. zeíțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink