ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s. f. 1. Scuturătură, zguduire; zguduitură, hurducătură. 2. Fig. Dezechilibru, tulburare. – Zdruncina + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ZDRUNCINĂTÚRĂ ~i f. 1) Zdruncinare puternică nerepetată; zguduitură. 2) fig. Tulburare sufletească puternică; zguduitură. / a zdruncina + suf. ~ătură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s. f. 1. Scuturătură, zguduire. 2. Fig. Dezechilibru, tulburare. – Din zdruncina + suf. -(ă)tură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zdruncinătúră s. f., g.-d. art. zdruncinătúrii; pl. zdruncinătúri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZDRUNCINĂTÚRĂ s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurducătură. 3. v. dezechilibru.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zdruncinătúră s. f., g.-d. art. zdruncinătúrii; pl. zdruncinătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink