ZDREÁNȚĂ, zdrențe, s. f. 1. Bucată ruptă, sfâșiată dintr-o pânză sau dintr-un obiect de pânză; haină, rufă sau pânză veche, ruptă. ♦ Fig. (Fam.) Om de nimic; lepădătură, secătură. 2. (La pl.) Un fel de aluat subțire făcut din făină și ouă, care se fierbe în supă în bucățele mici. [Var.: treánță s. f.] – Cf. sl. sŭdranŭ.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZDREÁNȚĂ zdrénțe f. 1) Fâșie ruptă dintr-o bucată de pânză sau dintr-o haină uzată. 2) Obiect de îmbrăcăminte vechi și rupt; ruptură. 3) fig. fam. Om de nimic; pușlama; secătură. 4) la pl. Preparat alimentar din aluat subțire, care se toarnă în supa ce fierbe, căpătând forma unor fâșii. [G.-D. zdrenței] /cf. sl. sŭdranŭ
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZDREÁNȚĂ, zdrențe, s. f. 1. Bucată ruptă, sfâșiată dintr-o pânză sau dintr-un obiect de îmbrăcăminte; haină, rufă sau pânză veche, ruptă; treanță. ♦ Fig. (Fam.) Om de nimic; lepădătură, secătură. 2. (La pl.) Un fel de aluat subțire făcut din făină și ouă, care se fierbe în supă. – Comp. v. sl. sŭdranŭ „rupt” (< sudrati).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
zdreánță s. f., g.-d. art. zdrénței; pl. zdrénțe
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZDREÁNȚĂ s. I. 1. v. cârpă. 2. v. petic. 3. (la pl.) ațe (pl.), petice (pl.). (Haina e numai ~ențe.) 4. jerpelitură, ruptură, (Transilv.) țâră. (Purta o ~ de haină.) 5. vechitură, (pop.) treanță. (De ce mai porți ~ asta?) II. (la pl.) frecăței.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZDREÁNȚĂ s. v. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZDREÁNȚĂ, zdrénțe, s. f. ~ (creație expresivă având la bază prob. o rădăcină onomatopeică *zdranț, care imită zgomotul produs la ruperea unei țesături; cf. zdrang, zdrâng, cranț, cronț; relația care s-a vrut stabilită cu sl. sŭdranica, din sŭdrati = a rupe [cf. draniță], este posibilă, fără a fi însă necesară)
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
zdreánță s. f., g.-d. art. zdrénței; pl. zdrénțe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
zdreanță I. s. f. pl. zdrențe 1. om fără personalitate. 2. (peior.) haină; obiect de îmbrăcăminte. 3. (peior.) parașută, curvă, prostituată. II. adj. invar. 1. bătut tare de tot. 2. epuizat, istovit.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
zdreanță penală expr. (peior.) 1. prostituată de ultimă speță. 2. individ declasat. 3. infractor.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink