ZABÍT s. m. (Var.) Zabet.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

zabít s. m. – Guvernator, militar, comandant. – Var. zabet. Tc. zabit (Tiktin). Sec. XVIII, înv. – Der. zabitlîc, s. n. (autoritate, putere); din tc. zabitnik, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink