ZĂGNÉATĂ s. f. (Reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Din rus. zagneta, ucr. zahnit.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
spall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZĂGNEÁTĂ s. f. (Reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Rus zagneta, ucr. zahnit.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
zăgneátă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZĂGNEÁTĂ s.f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: DOOM
(1982)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ZĂGNEÁTĂ, zăgnéte, s. f. 2. Foc care se aprinde în partea din față a cuptorului de pâine pentru a grăbi coacerea. (din ucr. zagnit, rus. zagnet', sl. gnĕtiti a aprinde)
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
zăgneátă s. f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink