ZĂCĂȘEÁLĂ, zăcașeli, s. f. (Reg.) 1. Răutate, ură, invidie, dorință de răzbunare, zăcășie. 2. Lâncezeală, boală; inerție, nepăsare. – Zăcaș + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de spall | Semnalează o greșeală | Permalink

ZĂCĂȘEÁLĂ s. f. (Reg.) 1. Răutate, ură, invidie, dorință de răzbunare. 2. Lâncezeală, boală; inerție, nepăsare. – Din zăcaș + suf. -eală.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zăcășeálă (pop.) s. f., g.-d. art. zăcășelíi
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZĂCĂȘEÁLĂ s. v. ciudă, gelozie, inactivitate, inacțiune, inerție, invidie, neactivitate, necaz, pasivitate, pică, pizmă, pornire, ranchiună, răutate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zăcășeálă s. f., g.-d. art. zăcășélii; pl. zăcășéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink