ZÂMBITÚRĂ, zâmbituri, s. f. (Înv.) Zâmbet, zâmbire. – Zâmbi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ZÂMBITÚRĂ, zâmbituri, s. f. (Înv.) Zâmbet, zâmbire. – Din zâmbi + suf. -(i)tură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zâmbitúră (înv.) s. f., g.-d. art. zâmbitúrii; pl. zâmbitúri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZÂMBITÚRĂ s. v. surâs, zâmbet, zâmbire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zâmbitúră s. f., g.-d. art. zâmbitúrii; pl. zâmbitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink