XENOMÁN, -Ă, xenomani, -e, s. m. și f. Persoană care are o preferință deosebită pentru străini și pentru tot ceea ce provine de la ei. – Din fr. xénomane.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de spall | Semnalează o greșeală | Permalink

XENOMÁN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care manifestă o admirație deosebită pentru străini și pentru ceea ce provine de la ei. /<fr. xénomane
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

XENOMÁN, -Ă s.m. și f. Persoană care are o preferință deosebită pentru străini și pentru tot ceea ce provine de la ei. [< fr. xénomane].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

XENOMÁN, -Ă, s.m., s.f. Xenofil. (din fr. xénomane)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

xenomán s. m., pl. xenománi
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Xenoman ≠ xenofob
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

xenomán s. m., pl. xenománi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

xenománă s. f., g.-d. art. xenománei; pl. xenománe
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

xenománă s. f., g.-d. art. xenománei; pl. xenománe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink