15 definiții pentru «vulcanic»   declinări

VULCÁNIC, -Ă, vulcanici, -ce, adj. 1. Format prin acțiunea vulcanilor, de vulcan. 2. Fig. Impetuos, nestăpânit, năvalnic; aprins. – Din it. vulcanico, fr. volcanique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VULCÁNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de vulcani; propriu vulcanilor. erupție ~că. 2) Care este format prin acțiunea vulcanilor; realizat ca urmare a erupției vulcanilor; plutonic. Cenușă ~că. 3) care nu poate fi stăvilit; cu manifestări violente; năvalnic; impetuos. /<it. vulcanico, fr. volcanique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VULCÁNIC, -Ă adj. 1. Format prin acțiunea vulcanilor. 2. (Fig.) Impetuos, nestăpânit, năvalnic. [Cf. it. vulcanico, fr. volcanique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VULCÁNIC, -Ă adj. 1. format prin acțiunea vulcanilor; efuziv. 2. (fig.) impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, ardent. (< it. vulcanico, fr. volcanique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VULCÁNIC adj. (GEOL.) efuziv. (Formații ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VULCÁNIC adj. v. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăpânit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vulcánic adj. m., pl. vulcánici; f. sg. vulcánică, pl. vulcánice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

aglomerat vulcanic, (engl.= volcanic agglomerate) rocă piroclastică consolidată, alcătuită din elemente grosiere prinse într-o matrice tufacee, adesea cu compoziția mineralogică identică cu a fragmentelor. A.v rezultă în urma unor explozii vulcanice puternice și se acumulează în apropierea centrelor de erupție; sunt foarte comune în aria de răspândire a vulcanilor actuali și a celor vechi stinși. În România, se găsesc în lanțul vulcanic Călimani – Gurghiu – Harghita și în Mții Apuseni.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

autobrecie vulcanică (engl.= volcanic autobreccia) produs realizat prin autofragmentarea părții sup. (crustei solidificate) a curgerii de lavă vâscoasă care vine în contact direct cu atmosfera și care după spargere generează blocuri de diferite forme și diametre prinse în curentul fluid subiacent (care devine liant al acestor fragmente). V. și brecie vulcanică.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

bombă vulcanică, (engl.= volcanic bomb) produs al unui vulcan cu activitate explozivă rezultat prin consolidarea în aer a fragmentelor de lavă ejectate, cu diametrul mai mare de 10 cm. B.v. generate în urma mișcării giratorii a porțiunilor de lavă fluidă capătă aspect fusiform și o structură veziculară; b.v. de dimensiuni mai mari, incomplet solidificate în aer, în cădere își sparg crusta și capătă aspecte caracteristice de „coajă de pâine’’. Prin acumularea lor, se formează dep. de b.v. care, consolidate împreună cu o matrice de cenușă, formează aglomeratele vulcanice.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cenușă vulcanică, (engl.= volcanic ash) material piroclastic pulverulent cu diametrul particular sub 4 mm, provenit în timpul exploziilor vulcanice. C.v. rezultă din distrugerea parțială a conului vulcanic sau a produselor consolidate pe coș (lave și piroclastite). C.v. este un depozit neconsolidat din a cărui acumulare și cimentare rezultă un → tuf vulcanic sau un cinerit.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

conduct vulcanic, (engl. = neck) corp cilindroid de materie fierbinte care se deplasează spre supr. litosferei provenind din astenosferă sau mantaua profundă. C. are un traiect vertical, o tendință de pătrundere în baza litosferei și, probabil, o poziție fixă în manta. Străpungând litosfera, c. generează vulcanismul oceanic. Sin. plume (engl.). V. și zonă fierbinte.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

con vulcanic, (engl. = vent) principalul edificiu care ia naștere în cadrul activității vulcanice de tip central; o suprastructură a aparatului vulcanic propriu-zis caracterizată prin formă de relief pozitivă și aspect general conic. C.v. este alcătuit din curgeri succesive de lavă (c. de lavă) sau din strate de piroclastite fine ori grosiere (c. piroclastice), cu înclinări diver-gente în jurul coșului vulcanic. Formele și dimensiunile c.v. sunt foarte variate și sunt controlate de tipul de activitate vulcanică, efuzivă sau explozivă; pe flancurile c.v. prin-cipal, în apropierea craterului se poate dezvolta un c. adventiv sau c. parazit.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

crater vulcanic, depr. circulară, de formă conică sau tronconică, dezvoltată în centrul conului, de unde începe coșul vulcanic; c.v. reprezintă deschiderea canalului de alimentare, iar marginea sa, limita dintre domeniul de emisiune și cel de acumulare a materialului. Dimensiunile c.v. diferă la vulcanii activi (diametrul de ordinul sutelor de m) de cei inactivi (diametrul depășind 1 km). V. și calderă.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cuptor vulcanic, → cameră magmatică.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink