VRĂJITORÉSC, -EÁSCĂ, vrăjitorești, adj. De vrăjitor; al vrăjitorului; care vrăjește. – Vrăjitor + suf. -esc.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VRĂJITORÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru vrăjitori; propriu vrăjitorilor. /vrăjitor + suf. ~esc
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VRĂJITORÉSC adj. magic, (pop.) fermecătoresc, măiestresc. (Practici ~ești.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vrăjitorésc adj. m., f. vrăjitoreáscă; pl. m. și f. vrăjitoréști
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink