VRĂBIÚȚĂ, vrăbiuțe, s. f. Diminutiv al lui vrabie; vrăbioară (1). [Pr.: -bi-u-] – Vrabie + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VRĂBIÚȚĂ s. (ORNIT.) vrăbioară, (reg.) păsărică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vrăbiúță s. f. (sil. -bi-u-), g.-d. art. vrăbiúței; pl. vrăbiúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

vrăbiuță, vrăbiuțe s. f. (dim.) 1. prostituată tânără. 2. femeie firavă, plăpândă, pipernicită.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink