VOZGLÁS, vozglasuri, s. n. Pasaj final al unei ectenii, cântat de preot cu glas tare; vozglașenie. – Din sl. vŭglasŭ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VOZGLÁS s. (BIS.) (înv.) vozglașenie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vozglás (-suri), s. m. – Pasaj final al anumitor rugăciuni pe care preotul îl pronunță mai răspicat. Sl. vŭzglasŭ (Tiktin). Cuvînt identic lui vozglașenie, s. f., din sl. vŭzglašenije.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

vozglás s. n., pl. vozglásuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink