VOLTAMÉTRU, voltametre, s. n. Aparat pentru studiul electrolizei, care permite determinarea intensității unui curent electric sau a cantității de electricitate prin măsurarea cantității de substanță depusă pe cale electrolitică. – Din fr. voltamètre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VOLTAMÉTRU ~e n. fiz. Instrument de măsurat intensitatea unui curent electric. /<fr. voltametre
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VOLTAMÉTRU s.n. Aparat de electroliză a apei sau a unei soluții a sării unui metal folosit pentru a determina cantitatea de electricitate care a străbătut circuitul în care e montat aparatul. [< fr. voltamètre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VOLTAMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea intensității curentului sau a sarcinii electrice, bazat pe determinarea masei de substanță, depusă la catodul unei băi de electroliză. (< fr. voltamètre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

voltamétru s. n. (sil. -tru), art. voltamétrul; pl. voltamétre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink