VOIÁJ, voiajuri, s. n. Călătorie. [Pl. și: voiaje] – Din fr. voyage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

VOIÁJ ~uri n. Deplasare (pe jos sau cu ajutorul unui mijloc de transport) făcută de o persoană într-un loc depărtat; călătorie. [Pl. și voiaje] /<fr. voyage
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VOIÁJ s.n. Călătorie. [Pron. vo-iaj, pl. -juri, -je, var. voaiaj s.n. / < fr. voyage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VOIÁJ s. n. călătorie. (< fr. voyage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VOIÁJ s. v. călătorie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

voiáj (voiajuri), s. n. – Călătorie. Fr. voyage. – Der. voiaja, vb., din fr. voyager; voiajor, s. m., din fr. voyaguer.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

voiáj s. n., pl. voiájuri /voiáje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

voiaj, voiajuri s. n. (tox.) stări succesive induse cuiva de consumul unui drog.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink