vociferántă s. f., pl. vociferánte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VOCIFERÁNT, -Ă, vociferanți, -te, s. m. și f. (Rar.) Persoană care vociferează; scandalagiu. – Din fr. vociférant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

VOCIFERÁNT ~ți m. rar Persoană care vociferează, care răcnește. /<fr. vociférant
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VOCIFERÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care vociferează; vociferator; scandalagiu. [Cf. fr. vociférant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VOCIFERÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care vociferează. (< fr. vociferant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VOCIFERÁNT adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vociferánt s. m., pl. vociferánți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink