VITRÍT s. n. 1. Component principal al cărbunilor, negru, lucios și compact. 2. Material sticlos folosit ca izolant între soclul becurilor electrice și capsă. – Din germ. Vitrit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VITRÍT s.n. 1. Component principal al cărbunilor, negru, lucios și compact. 2. Material izolant constituit dintr-o sticlă cu mangan. [< germ. Vitrit].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VITRÍT s. n. 1. component macroscopic principal al cărbunilor, negru, lucios și compact; vitren. 2. material sticlos, izolant între soclul becurilor electrice și capsă. (< germ. Vitrit)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

vitrít s. n. (sil. -trit)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

vitrit, (engl.= vitrite) constituent petrografic al cărbunilor humici alcătuit din vitrinit (amestec de clarit și → telinit) și dezvoltat sub forma unor lamine de culoare neagră și cu luciu puternic; are spărtură concoidală, se oxidează ușor și produce puțină cenușă prin ardere.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink