VISCOLITÓR, -OÁRE, viscolitori, -oare, adj. (Rar; despre vânt) Care viscolește, care spulberă (și troienește) zăpada. – Viscoli + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

viscolitór adj. m., pl. viscolitóri; f. sg. și pl. viscolitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink