VISĂTORÍE, visătorii, s. f. (Rar) Predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, de meditație. – Visător + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

visătoríe s. f., art. visătoría, g.-d. visătoríi, art. visătoríei; pl. visătoríi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink