VIOLENTÁ, violentez, vb. I. Tranz. (Livr.) A comite un act de violență; a constrânge, a sili, a forța. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violenter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A VIOLENTÁ ~éz tranz. A supune la ceva în mod violent; a trata cu violență; a forța. /<fr. violenter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIOLENTÁ vb. I. tr. A săvârși un act de violență; a constrânge, a sili, a forța. [Pron. vi-o-. / < fr. violenter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VIOLENTÁ vb. tr. a săvârși un act de violență; a constrânge, a sili. (< fr. violenter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VIOLENTÁ vb. v. constrânge, face, forța, obliga, sili.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

violentá vb. (sil. vi-o-), ind. prez. 1 sg. violentéz, 3 sg. și pl. violenteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

VIOLENTA NEMO IMPERIA CONTINUIT DIU (lat.) nu poate ține mult o conducere bazată pe violență – Seneca, „Troades”, 2, 259.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink