VIÓLĂ¹, viole, s. f. Instrument muzical cu coarde, mai mare decât vioara, acordat cu o cvintă mai jos decât vioara și având sunete mai grave decât aceasta; alto. [Pr.: -vi-o-] – Din it. viola, fr. viole.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

VIÓLĂ², viole, s. f. (Bot.) 1. Toporaș. 2. Compus: violă-de-noapte (sau -de-primăvară) = nopticoasă. [Pr.: vi-o-] – Din lat. viola.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

VIÓLĂ¹ ~e f. Instrument muzical asemănător cu vioara, având dimensiuni mai mari și sunete mai grave; alto. /<it. viola, fr. viole
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIÓLĂ² ~e f. v. VIOREA /<ung. viola
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIÓLĂ¹ s.f. Instrument muzical cu coarde și arcuș, ceva mai mare decât vioara și având un timbru mai grav. [Pron. vi-o-. / < fr. viole, it. viola < prov. viola].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VIÓLĂ² s.f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată de la bază și cu flori mari de diferite culori, așezate câte una pe o codiță; (pop.) viorea, toporaș. [Pron. vi-o-. / < lat. viola]
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VIÓLĂ¹ s. f. 1. familie de instrumente cu coarde și arcuș, din sec. XV-XVII, în muzica polifonică, la baza instrumentelor cu coarde moderne. 2. instrument cu coarde și arcuș puțin mai mare decât violina; alto (3). (< it. viola, fr. viole)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VIÓLĂ² s. f. plantă erbacee cu tulpina ramificată de la bază și cu flori mari de diferite culori, câte una pe o codiță; violetă, viorea, toporaș. (< lat. viola)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VIÓLĂ s. (MUZ.) alto.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIÓLĂ s. v. toporaș, violetă, viorea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIOLĂ-DE-NOÁPTE s. v. nopticoasă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIOLĂ-DE-PRIMĂVÁRĂ s. v. nopticoasă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

viólă (instrument, plantă) s. f. (sil. vi-o-), g.-d. art. viólei; pl. vióle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

viólă-de-noápte (bot.) s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

viole (familia ~) (it. viole; germ. Viole; engl. viola). 1. Familie de instrumente cordofone cu arcuș din sec. 16-17, construite în dimensiuni diferite ca: viola discant (fr. pardessus de viole; engl. descant viol); viola sopran (fr. dessus de viole; engl. treble viol); viola tenor (fr. taille de viole; engl. tenor viol și viola bas; it. viola da gamba*); viola contrabas (it. viola contrabasso*). 2. Denumirea generală a instr. cu arcuș în epoca Renașterii*. V.: viola d’amour; violă.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

contrebasse de viole (cuv. fr.) v. viola contrabasso.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dessus de viole (cuv. fr.) v. viole (1).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pardessus de viole v. viole (1).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

taille de viole (cuv. fr.) v. viole.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

violă (it. viola; fr. alto; germ. Bratsche, Altgeige), instrument cu coarde și arcuș*, puțin mai mare decât violina*, care alături de aceasta face parte din compartimentul instrumentelor cu coarde din orchestra* simfonică. Ca și vl., v. se ține sub bărbie, susținută cu mâna stângă, arcușul fiind mânuit cu dreapta. Tehnica utilizată, digitația* și pozițiile (2) sunt asemănătoare acelora ale vl., distanțele între sunete fiind ceva mai mari. Prin mărime, timbru* și ambitus (1), v. deține locul dintre vl. și violoncel*. Alcătuirea v. este identică cu vl., deosebirile constând în dimensiuni (lungimea totală a v. este de 400 mm, lățimea în partea de sus de 185 mm, lățimea în partea de jos de 238 mm), și în acordajul (1) celor 4 corzi. Corzile v. sunt: coarda 1 – la₁, coarda 2 – re₁, coarda 3 – sol, coarda 4 – do. Arcușul v. este asemănător arcușului vl., având alte dimensiuni lungimea totală de 72-75 cm, iar greutatea de 63-65 gr. V. se notează în cheia* do pe linia a treia a portativului* (cheia* de alto), întinderea sonoră fiind de la Do-mi₃. Pentru notarea registrului (1) acut se folosește și cheia sol. V. poate fi considerată la fel de veche ca și vl., având aceeași strămoși și aceeași evoluție, pornind din grupul violelor* vechi. Viola de braccio (2) este considerată strămoșul direct al v. moderne. V. este un instr. melodic, dar, având un timbru estompat, mai puțin strălucitor decât al vl. și un registru mai grav, deține rolul secund în orch. Este folosită în orch. simf., în orch. de cameră și obligat* în cvartetele (1) de coarde. În literatura clasică, v. apare și ca instr. solist (Simf. concertantă pentru vl., v. și orch. de W.A. Mozart). În sec. 19, v. reține mai rar atenția compozitorilor (Berlioz, Harold în Italia), revenind abia spre sfârșitul sec. (R. Strauss, Don Quijote). Datorită dezvoltării tehnicii instr. moderne, astăzi tind să ajungă pe același plan cu vl. în lucrări semnate de Bartók, E. Bloch, P. Hindemith (Muzică de concert pentru v. și orch. mare de cameră), Șostakovski. În muzica românească, pentru v. și pian Enescu a compus un Konzertstück și i-a acordat momente solistice în Rapsodiile române; totodată în literatura concertantă, întâlnim concerte pentru v. și orch. semnate de Wilhelm G. Berger, Eugen Cuteanu, Diamandi Gheciu, Myriam Marbe. Abrev. în partituri: vla.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

violă discant v. viole (1).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

violă sopran v. viole (1).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

violă tenor v. viole (1).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink