VINIFICÁRE, vinificări, s. f. Acțiunea de a vinifica și rezultatul ei; vinificație. – V. vinifica.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

VINIFICÁRE s.f. Acțiunea de a vinifica și rezultatul ei; (p. ext.) ansamblul operațiilor de obținere, ameliorare și conservare a vinurilor; vinificație. [< vinifica].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VINIFICÁRE s. vinificație. (Proces de ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vinificáre s. f., g.-d. art. vinificării; pl. vinificări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VINIFICÁ, vinífic, vb. I. Tranz. A supune mustul de struguri procesului de prelucrare care îl preface în vin, a face operațiile necesare obținerii vinului din struguri. – După fr. vinifier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A VINIFICÁ vinífic tranz. (must de struguri) A supune vinificației. /<fr. vinifier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VINIFICÁ vb. I. tr. A supune mustul de struguri procesului de transformare în vin; a face operațiile necesare obținerii vinului din struguri. [P.i. vinífic, 3,6 -că. / < vinificație].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VINIFICÁ vb. tr. a supune mustul de struguri procesului de vinificație. (după fr. vinifier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

vinificá vb., ind. prez. 1 sg. vinífic, 3 sg. și pl. vinífică
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink