VINIȘÓR s. n. (Pop. și fam.) Diminutiv al lui vin; vin bun; vinuleț, vinuț. – Vin + suf. -ișor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

VINIȘÓR s. vinuleț, vinuț. (Un ~ de Drăgășani.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vinișór s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink