VIERMUȘÓR, viermușori, s. m. Diminutiv al lui vierme; viermișor, viermuleț, viermuș. – Vierme + suf. -ușor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

VIERMUȘÓR s. viermișor, viermuleț, (rar) viermuș, viermuț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIERMUȘÓR s. v. licurici.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

viermușór s. m., pl. viermușóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink