VICISITÚDINE, vicisitudini, s. f. (Livr.) Concurs de împrejurări grele, nefavorabile pentru cineva; p. ext. necaz, suferință. – Din fr. vicissitude, lat. vicissitudo, -inis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

VICISITÚDINE ~i f. mai ales la pl. 1) Succesiune de împrejurări defavorabile. 2) rar Neliniște sufletească; frământare; tribulație; tulburare; zbucium. /<fr. vicissitude, lat. vicissitudo, ~inis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VICISITÚDINE s.f. Succesiune de împrejurări grele; (p. ext.) necaz, nenorocire; suferință. [Cf. fr. vicissitude, lat. vicissitudo < vicis – tur, alternativă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VICISITÚDINE s. f. concurs de împrejurări nefavorabile; (p. ext.) necaz, suferință. (< fr. vicisitude, lat. vicissitudo)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VICISITÚDINE s. (mai ales la pl.) 1. dificultate, greutate, neajuns. (~ile vieții.) 2. v. încercare. 3. greu, greutate, impas, încercare, necaz. (A depăși o ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vicisitúdine s. f., g.-d. art. vicisitúdinii; pl. vicisitúdini
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink