VETÚST, -Ă, vetuști, -ste, adj. (Livr.) Care are un aspect învechit, arhaic sau demodat; uzat. – Din fr. vétuste, lat. vetustus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VETÚST ~stă (~ști, ~ste) rar (despre obiecte, clădiri, instalații etc.) Care a ieșit din uz sau din modă; învechit; perimat; vechi; demodat. Cuvânt ~. /<lat. vetustus, it. vetusto, fr. vetuste
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VETÚST, -Ă adj. (Liv.) Vechi, învechit, care nu mai este actual; uzat. [Cf. fr. vétuste, lat. vetustus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VETÚST, -Ă adj. vechi; învechit, perimat, demodat. (< fr. vétuste, lat. vetustus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VETÚST adj. v. arhaic, demodat, depășit, desuet, învechit, perimat, vechi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vetúst adj. m., pl. vetúști; f. sg. vetústă, pl. vetúste
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink