VESTÁLĂ, vestale, s. f. (La romani) Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; p. ext. (azi livr.) femeie virtuoasă. – Din fr. vestale, lat. vestalis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VESTÁLĂ ~e f. 1) (la romani) Preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta. 2) fig. livr. Femeie virtuoasă. /<fr. vestala, lat. vestalis, it. vestale
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VESTÁLĂ s.f. 1. (Ant.) Preoteasă a zeiței Vesta, care întreținea focul sacru în templul acesteia. 2. (Fig.) Femeie castă. [< lat. vestalis, cf. fr. vestale].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VESTÁLĂ s. f. (la romani) preoteasă a zeiței Vesta, care întreținea focul sacru în templul acesteia. ◊ femeie virtuoasă. (< fr. vestale, lat. vestalis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

vestálă s. f., g.-d. art. vestálei; pl. vestále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink