VERGELATÓR, vergelatori, s. m. Flăcău care rostește o urare cu prilejul vergelului (2). – Din vergela + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

vergelatór s. n., pl. vergelatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink