VENERÁȚIE s. f. Respect profund, stimă deosebită, prețuire adânc respectuoasă pentru cineva sau ceva. [Var.: (înv.) venerațiúne s. f.] – Din fr. vénération, lat. veneratio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

VENERÁȚIE f. Respect deosebit față de o persoană pentru meritele sau calitățile sale; stimă adâncă. [G.-D. venerației] /<fr. vénération, lat. veneratio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VENERÁȚIE s.f. 1. Respect pios pentru ceea ce este considerat sacru. 2. Respect profund pentru o anumită persoană. [Gen. -iei, var. venerațiune s.f. / cf. fr. vénération, lat. veneratio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VENERÁȚIE s. f. respect pios, adorare a ceea ce este considerat sacru. ◊ respect, stimă profundă. (< fr. vénération, lat. veneratio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VENERÁȚIE s. v. adorație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

veneráție s. f. (sil. -ți-e), art. veneráția (sil. -ți-a), g.-d. veneráții, art. veneráției
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink