VENALITÁTE, (2) venalități, s. f. 1. (Livr.) Însușirea, caracterul a ceea ce este venal. 2. Faptă venală. – Din fr. vénalité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

VENALITÁTE f. Caracter venal; coruptibilitate. [G.-D. venalității] /<fr. venalité, lat. venalitas
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VENALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este venal, coruptibil. ♦ (La pl.) Fapte de om venal. [Cf. fr. vénalité, lat. venalitas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VENALITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este venal. 2. faptă venală. (< fr. vénalité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VENALITÁTE s. v. coruptibilitate, corupție.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

venalitáte s. f., g.-d. art. venalității; (fapte) pl. venalități
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink