VELURÁT, -Ă, velurați, -te, adj. Scămoșat pe o parte; cu aspect de velur. – Velur + suf. -at.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cornel
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VELURÁT, -Ă adj. (Despre piei) Scămoșat pe o parte; cu aspect de velur. // s.n. Mașină de velurat = mașină cu ajutorul căreia se dă pielii un aspect catifelat, de velur. [< velur + -at].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
velurát adj. m., pl. veluráți; f. sg. velurátă, pl. veluráte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
velurát, -ă adj. (Despre piei) Scămoșat pe o parte ◊ „Feronerii și accesorii metalice pentru mobilier clasic și stil. Confecții din piele velurată, brodate cu motive naționale din zona folclorică a Mureșului și Târnavelor.” Luc. 9 III 74 p. 9. ◊ „Pentru zilele următoare se prevede introducerea în fabricație a unor noi modele de încălțăminte perforată și trasată cu fețe de piei velurate.” Sc. 3 IV 75 p. 2 (din velur + -at; DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink