VELNICÉR, velniceri, s. m. (Reg.) Proprietar al unei velnițe; persoană care lucrează la o velniță; povarnagiu. – Velniță + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

VELNICÉR ~i m. înv. Persoană care ține o velniță. /velniță + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VELNICÉR s. povarnagiu, (reg.) balgier, rachier, țuicar, velnițar, vinărsar, (înv.) povârnar. (~ul era proprietarul unei poverne.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

velnicér s. m., pl. velnicéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink