VECHÍL, vechili, s. m. 1. (În trecut) Persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie, om de încredere al unui moșier; administrator de moșie. 2. (Înv.) Avocat. – Din tc. vekil.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

VECHÍL ~i m. (în Moldova și Muntenia medievală) Persoană având misiunea de a dirija și supraveghea munca la o moșie boierească; vătaf. /< turc. vekil
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vechíl s. m., pl. vechíli
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

VECHÍL s. v. administrator.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VECHÍL s. v. avocat, locțiitor, regent, substitut.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vechíl (-li), s. m. – 1. Substitut, împuternicit, reprezentant. – 2. Avocat, apărător. – 3. Administrator, curator. – Mr. vechil’u. Tc. (arab.) vekil (Roesler 590; Șeineanu, II, 376; Lokotsch 2154; Ronzevalle 171), cf. ngr. βεϰίλης alb., bg. vekil, sb. većil. Sensurile 1 și 2 sînt înv. – Der. vechilet, s. n. (putere, autorizație, mandat), din tc. vekjalet; vechilemea, s. f. (putere, mandat), înv. din tc. vekileme; vechilîc, s. n. (reprezentare, substituire), din tc. vekilik; vechilie, s. f. (slujba, biroul substitutului sau al reprezentantului).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

vechíl s. m., pl. vechíli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink