VANDÁLIC, -Ă, vandalici, -ce, adj. 1. De vandal. 2. Fig. Necivilizat, barbar; crud. – Din fr. vandalique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

VANDÁLIC, -Ă adj. 1. (Ist.) Propriu vandalilor, referitor la vandali. 2. Necivilizat, barbar; crud. [Cf. it. vandalico].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

VANDÁLIC, -Ă adj. 1. propriu vandalilor. 2. (fig.) necivilizat, barbar. (< fr. vandalique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

vandálic adj. m., pl. vandálici; f. sg. vandálică, pl. vandálice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink