VANDABILITÁTE s. f. Însușirea de a se vinde (ușor). – Vandabil + suf. -itate. Cf. engl. vandability.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
bogdanrsb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VANDABILITÁTE s. f. însușire de a fi vandabil. (< engl. vandability)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vandabilitate s. f., g.-d. art. vandabilității
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vandabilitáte s. f., g.-d. art. vandabilității
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vandabilitáte s.f. (com.) Însușirea de a se vinde ușor ◊ „O contradicție între vandabilitate și inovările în domeniul formei.” Sc. 1 III 64 p. 2. ◊ „Se pare însă că în ultimul timp gheața a fost spartă și că neîncrederea în «vandabilitatea» (frumos barbarism, nu-i așa?) culegerilor de epigrame a mai scăzut.” Luc. 24 III 79 p. 6 (din vandabil + -itate; cf. engl. vendability; DMM; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink