UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

UVULÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de uvulă; referitor la uvulă. 2) (despre sunete) Care se articulează cu participarea uvulei. /<fr. uvulaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UVULÁR, -Ă adj. Referitor la uvulă, al uvulei. ♦ (Fon.; despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, cu vibrarea uvulei. [Cf. fr. uvulaire, it. uvulare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

UVULÁR, -Ă adj. 1. al uvulei. 2. (fon.; despre sunete) care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, cu vibrarea uvulei. (< fr. uvulaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

uvulár adj. m., pl. uvulári; f. sg. uvuláră, pl. uvuláre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink