URÉE s. f. Substanță organică incoloră, cristalizată, care se găsește în urină și în sânge (produsă de dezagregarea substanțelor azotoase în organismul animal) sau se obține pe cale sintetică, fiind folosită ca îngrășământ agricol sau la fabricarea unor mase plastice, a unor medicamente etc. (Pr.: -re-e] – Din fr. urée.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

URÉE f. Substanță organică incoloră, cristalizată, prezentă în sânge și eliminată din organism prin urină și sudoare. [G.-D. ureei; Sil. -re-e] /<fr. urée
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

URÉE s.f. Substanță organică albă, cristalizată, care se găsește în cantități mici în urină, putându-se fabrica și sintetic; carbodiamidă. [Pron. -re-e, gen. -eei. / < fr. urée, cf. gr. ouron – urină].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

URÉE s. f. substanță organică albă, cristalizată, în cantități mici în urină, putându-se fabrica și sintetic; carbodiamidă. (< fr. urée)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

URÉE s. (CHIM., BIOL.) carbamidă, carbodiamidă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

urée s. f., art. uréea, g.-d. urée, art. uréei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink