URCEÓL, urceole, s. n. (Bot.) Organ în formă de sac. [Pr.: -ce-ol] – Din fr. urceole.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

URCEÓL s.n. Organ în formă de urcior, de sac, cum este caliciul la unele plante. [Pron. -ce-ol. / < fr. urcéole, cf. lat. urceolus – urcior].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

URCEÓL s. n. (bot.) organ în formă de urcior. (< fr. urcéole, lat. urceolus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

urceól s. n. (sil. -ce-ol), pl. urceóle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink