URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință al cărei obiect îl constituie sistematizarea așezărilor omenești existente și proiectarea de așezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ține de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

URBANÍSTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de urbanistică; propriu urbanisticii. /urban + suf. ~istic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

URBANÍSTIC, -Ă adj. Referitor la urbanistică; edilitar. [Cf. it. urbanistico].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

URBANÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la urbanistică; edilitar. II. s. f. știință care se ocupă cu proiectarea, construcția și estetica orașelor; urbanism (1). (< fr. urbanistique, it. urbanistico)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

URBANÍSTIC adj. v. edilitar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

urbanístic adj. m., pl. urbanístici; f. sg. urbanístică, pl. urbanístice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink