URÁNIC, -Ă, uranici, -ce, adj. (Livr.) Uranian. – Din fr. uranique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

URÁNIC ~că (~ci, ~ce) v. URANIAN. /<fr. uranique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

URÁNIC, -Ă adj. 1. Uranian. 2. Acid uranic = acid derivat din uraniu. [< fr. uranique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

URÁNIC, -Ă adj. 1. uranian. 2. (despre radiații) emis de uraniu. ♦ acid ~ = acid derivat din uraniu. (< fr. uranique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

uránic adj. m., pl. uránici; f. sg., uránică, pl. uránice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink