UMEZÍRE, umeziri, s. f. Acțiunea de a (se) umezi și rezultatul ei. – V. umezi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

UMEZÍRE s. 1. stropire, stropit, udare, udat, umezit. (~ rufelor pentru călcat) 2. v. înlăcrimare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

umezíre s. f., g.-d. art. umezírii; pl. umezíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UMEZÍ, umezesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină umed. ♦ Refl. (Despre atmosferă, aer, mediu) A se încărca sau a fi încărcat de vapori de apă. 2. Refl. (Despre ochi) A se umple de lacrimi; p. ext. a luci, a străluci (din cauza lacrimilor). ◊ Tranz. Lacrimile îi umezeau ochii. – Din umed.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A UMEZÍ ~ésc tranz. A face să se umezească; a jilăvi. /Din umed
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE UMEZÍ mă ~ésc intranz. 1) A se îmbiba (ușor) cu apă; a deveni umed; a se jilăvi. 2) (despre ochi) A se umple de lacrimi. /Din umed
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UMEZÍ vb. 1. v. înmuia. 2. v. jilăvi. 3. v. înlăcrima. 4. v. uda.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A (se) umezi ≠ a (se) usca
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

umezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. umezésc, imperf. 3 sg. umezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. umezeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink