UMERÍ, umeresc, vb. IV. Refl. (Rar) A se opinti, a pune umărul; a se strădui. – Din umăr.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
umerí, umerésc, vb. IV (reg.) a se speti, a-și rupe umerii (sub greutate mare).
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
UMERÍRE s. f. v. UMERI. [DLRM]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink