UMECTÁRE, umectări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a umecta și rezultatul ei. – V. umecta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

UMECTÁRE s.f. Acțiunea de a umecta și rezultatul ei; umezire. [< umecta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

umectáre s. f., g.-d. art. umectării; pl. umectări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UMECTÁ, umectez, vb. I. Tranz. (Livr.) A umezi ușor (și numai la suprafață). – Din fr. humecter, lat. humectare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A UMECTÁ ~éz tranz. A umezi ușor (la suprafață). /<fr. humecter, lat. humectare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UMECTÁ vb. I. tr. (Med.) A umezi ușor (la suprafață). [P.i. -tez. / < fr. humecter, cf. lat. humectare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

UMECTÁ vb. tr. (med.) a umezi ușor (la suprafață). (< fr. humecter, lat. humectare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

umectá vb., ind. prez. 1 sg. umectéz, 3 sg. și pl. umecteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink