UȘCHEÁLĂ s. f. (Arg.) 1. Hoinăreală. 2. Plecare repede, pe neașteptate dintr-un loc. – Ușchi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ușcheală I. interj. pleacă!, valea!, roiu’!. II. s. f. pl. ușcheli plecare; fugă, retragere precipitată.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a vorbi la asuceală / la caterincă / la ciorănie / la derută / la mișto / la șme / la șmecherie / la ușcheală expr. (intl.) a lua peste picior; a vorbi argotic.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink