UȘÁRNIC, -Ă, ușarnici, -ce, s. m. și f., adj. (Depr.) (Persoană) care umblă pe la ușile altora, căreia nu-i place să stea acasă. – Ușă + suf. -arnic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

UȘÁRNIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care nu se ține de casă; care umblă pe la case străine. /ușă + suf. ~arnic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ușárnic s. m., adj. m., pl. ușárnici; f. sg. ușárnică, g.-d. art. ușárnicei, pl. ușárnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink