TUTÓRE, -OARE, tutori, -oare, s. m. și f. Persoană autorizată să exercite dreptul de tutelă (1); epitrop. – Din it. tutore. Cf. fr. tuteur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TUTÓRE (~i) m. 1) Persoană care exercită dreptul de tutelă asupra cuiva. 2) fig. Proptea pentru menținerea unor plante în poziție verticală. /<lat. tutor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TUTÓRE, -OÁRE s.m. și f. (Jur.) Cel care are drept, autoritate de tutelă asupra cuiva. // s.m. (Agr.) Suport, proptea pentru pomi. [Var. tutor s.m. / < lat. tutor, cf. fr. tuteur, it. tutore].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TUTÓRE/TUTÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care are drept, autoritate de tutelă (1) asupra cuiva. II. s. m. suport, proptea pentru pomi. (< it. tutore, lat. tutor, fr. tuteur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TUTÓRE s. (JUR.) epitrop, (înv.) ispravnic. (~ al unui minor.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tutóre / tutór s. m., pl. tutóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tutoáre s. f., g.-d. art. tutoárei; pl. tutoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink