TUTORÁT s.n. 1. Tutelă. 2. (Agr.) Susținere, cu ajutorul unui tutore, a pomilor fructiferi. [< tutore].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TUTORÁT s. v. epitropie, tutelă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tutorát s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TUTORÁ vb. I. tr. (Agr.) A sprijini cu un tutore; a propti. [< fr. tuteurer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

tutorá vb., ind. prez. 1 sg. tutoréz, 3 sg. și pl. tutoreáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

TUTORÁT, -Ă, tutorați, -te, adj. v. TUTORA. – [DN]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink